MMSE-AnA

MMSE a fost creat de Dr. Marshall Folstein si publicat pentru prima data in anul 1975 (Folstein et al., 1975) si de atunci este utilizat pe scara larga de catre psihologii clinicieni la identificarea deficientelor cognitive ale adultilor, in etapele premergatoare psihodiagnozei clinice complexe, a diagnosticului psihiatric sau neurologic din clinicile de specialitate. Testul s-a dorit inca de la bun inceput un test de screening al alterarii functiilor cognitive ale adultilor, testindu-se orientarea spatio-temporala, atentia, memoria imediata si de scurta durata, abilitatea de a efectua operatii concrete-abstracte si de a le utiliza in constructe, motricitatea si limbajul acestora.

Testul este de obicei completat in aproximativ 10 minute si poate fi administrat de catre psihologi si medici in mediul clinic, sau la domiciliul subiectului testat, dupa o scurta instruire.

Prezenta versiune MMSE-AnA pe care o propunem, este o versiune MMSE standardizata si adaptata deopotriva persoanelor alfabetizate cit si celor nealfabetizate, din nevoia constatata clinic de a utiliza testul MMSE si in cazul subiectilor cu deficit de educatie, carora li se scad din start 3 puncte la aplicarea versiunii clasice a MMSE, fara ca aceasta sa implice deficiente sau destructurari cognitive. Aceasta versiune prezinta avantajul modului neechivoc al formularii intrebarilor / cerintelor, clarificarea tipului de raspuns asteptat intr-o unitate de timp data, numarul de incercari acceptate pentru o sarcina mai complexa, precum si cerintele alternative prezente in cazul anumitor factori, adaptate persoanelor nealfabetizate. Cotarea si interpretarea se fac in mod similar MMSE, prin insumarea scorurilor corespunzatoare fiecarei cerinte in parte, cerintele alternative fiind scorate cu aceleasi puncte ca si cele destinate persoanelor alfabetizate. Scorul total astfel obtinut este incadrat in intervalele diagnostice prezente in tabloul de interpretare, indicind nivelul deficitului cognitiv al persoanei testate.

EXAMINAREA MINIMALĂ A STĂRII MENTALE – (MMSE-AnA)
-forma pentru Alfabetizati şi Nealfabetizati, standardizată şi adaptată-

Instructiuni:

Aşează subiectul într-o poziţie confortabilă şi stabileşte o atmosferă propice comunicării. Asigură-te că subiectul ştie să scrie şi să citească, pentru a opera cu cerintele alternative specifice iar dacă prezintă deficienţe de auz sau de vedere – că acesta utilizează eficient protezele auditive şi ochelarii, pe toată durata testării.

Prezintă întrebările şi cerinţele clar, în ordinea dată, cotînd fiecare răspuns corect cu cîte 1 punct. Administrarea testului nu va depăşi 10 minute, scorul maxim fiind de 30 de puncte.

FACTORI

ÎNTREBĂRI

TIMP ALOCAT

SCOR

Ot

Orientare temporală

1. În ce an suntem acum ?

15 s

/1

2. În ce anotimp suntem acum ?

15 s

/1

3. În ce lună suntem acum ?

15 s

/1

4. În ce dată suntem astăzi ?

15 s

/1

5. În ce zi a săptămînii suntem astăzi?

15 s

/1

Os

Orientare spaţială

6. În ce ţară ne aflăm acum ?

15 s

/1

7. În ce judeţ (regiune) ne aflăm acum?

15 s

/1

8. În ce oraş ne aflăm acum?

15 s

/1

9. (la DOMICILIU) – La ce adresă ne aflăm acum?

(în CLINICĂ) – Cum se numeşte clădirea în care ne aflăm acum?

15 s

/1

10. (la DOMICILIU) – În ce cameră ne aflăm acum?

(în CLINICĂ) – La ce etaj ne aflăm acum?

15 s

/1

Mi

Memorie imediată

Cerinţă:

Îţi voi spune trei cuvinte. Cînd termin, te rog să le repeţi. Ţine-le minte, pentru că îţi voi cere să le repeţi iar, peste cîteva minute:

(pronunţă rar, la interval de 1s-indiferent de ordinea repetării, fiecare cuvînt reamintit se cotează cu 1p )

11. minge

30 s

/3

12. maşină

13. copil

A-Ga

Atenţie şi Gîndire abstractă

(calitatea atenţiei şi a operaţiilor de calcul mental)

Cerinţă:

Scade în mod repetat din numărul 100, cifra 7, cu voce tare;

(5 scăderi successive, fiecare scădere corectă se cotează cu 1p):

14. “100-7”

30 s

/5

15. “93-7”

16. “86-7”

17. “79-7”

18. “72-7”

Cerinţă alternativă (dacă subiectul nu are abilităţi de calcul mental exersate):

Pronunţă pe litere cuvintul COPAC. Apoi pronunţă-l tot pe litere, dar de la sfîrşit spre început:

(doar literele pronunţate în ordinea corectă se cotează cu 1p)

14. “C”

15. “A”

16. “P”

17. “O”

18. “C”

Cerinţă alternativă (dacă subiectul nu are abilităţi de citire-scriere):

Îţi voi spune cinci cuvinte. Cînd termin te rog să le repeţi şi tu. Apoi repetă-le în ordine inversă.

(doar cuvintele pronunţate în ordinea corectă se cotează cu 1p)

14. “elefant”

15. “trompă”

16. “amintire”

17. “oval”

18. “pasăre”

Ms

Memorie de scurtă durată

Cerinţă:

Repetă cele trei cuvinte pe care te-am rugat mai devreme să le ţii minte:

(indiferent de ordinea expunerii, fiecare cuvint reamintit se cotează cu 1p)

15 s

/3

19. minge

20. maşină

21. copil

L

Limbaj

(atribuire semantică şi idetificarea prototipului)

Cerinţă:

Arată-i un ceas;

22. Ce este acesta?

15 s

/1

Cerinţă:

Arată-i un creion;

23. Ce este acesta?

15 s

/1

Lo

Limbaj oral-înţelegerea-utilizarea comunicării orale

(repetare-realizarea legăturii fonem-semantem)

Cerinţă:

Repetă după mine următoarea frază (pronunţă rar):

24. “Capra calca piatra, piatra crapă-n patru”

(se cotează cu 1p repetarea integrală a propoziţiei)

15 s

/1

Ls

Limbaj- înţelegerea comunicării scrise

 (citire-realizarea legăturii grafem-semantem)

Cerinţă:

Citeşte în gînd cuvintele de pe această foaie, apoi execută ceea ce scrie:

25. Inmînează subiectului o foaie de hîrtie pe care scrie “ ÎNCHIDE OCHII “

(dacă subiectul citeşte dar nu închide ochii, repetă cerinţa de maxim 3 ori – inchiderea ochilor se cotează cu 1p)

30 s

/1

Cerinţă alternativă (dacă subiectul nu are abilităţi de citire-scriere):

Înmînează pacientului o foaie cu următorul desen:

25. Urmăreşte săgeţile si execută ce îţi indică sageata din dreapta:

( inchiderea ochilor se cotează cu 1p)

Lo-Ls-Mo

Limbaj oral-Limbaj scris-Motricitate

(scriere- integrarea constructelor semantem-morfem-grafem în comunicarea scrisă)

Cerinţă:

Înmînează subiectului o foaie şi un creion;

26. Scrie pe această foaie o propoziţie, orice propoziţie vrei tu.

(se ignoră greşelile de gramatică şi ortografie; dacă propoziţia are sens, subiect şi predicat, se cotează cu 1p)

60 s

/1

Cerinţă alternativă (dacă subiectul nu are abilităţi de citire-scriere):

Înmînează pacientului o foaie cu următoarea imagine, solicită-I să alcatuiasca o propozitie pornind de la acesta şi asteapta sa formuleze cel putin o propozitie cu sens, subiect şi predicat, in limita timpului alocat;

26. Priveşte atent imaginea si pornind de la ceea ce observi alcatuieste o propozitie, orice propozitie vrei tu.

(dacă subiectul alcătuieşte o propoziţie care are sens, subiect şi predicat, se cotează cu 1p)

R-Gc-Ga-Mo

Reprezentare-Gîndire concretă-Gîndire abstractă-Motricitate

(Copiere-înţelegerea şi executarea unei sarcini simple)

Cerinţă:

Înmînează pacientului o foaie goală, un creion şi o radieră; apoi o foaie cu următorul desen:

(Permite încercări multiple, în limita timpului alocat; aşteaptă pînă termină şi îţi înmînează foaia cu desenul; –reprezentarea celor 10 unghiuri, şi a intersectării corecte se cotează cu 1p)

120 s

/1

A-Ot-Os-Lo-R-G-Mi-Ms-Mo

(Intelegerea şi executarea unei sarcini complexe)

Cerinţă:

Întreabă subiectul dacă este dreptaci sau stîngaci, pentru a afla care este braţul non-dominant. Ia o foaie de hirtie şi ţine-o poziţionată în faţa subiectului:

Acum ia foaia cu mîna stîngă / dreaptă (cu mîna non-dominantă), împătureşte-o cu ambele mîini în jumătate, o singură dată, şi pune hîrtia jos, pe podea:

(fiecare instrucţiune executată corect se cotează cu 1p)

30 s

/3

28. ia foaia în mîna în modul solicitat

29. împătureşte hîrtia în jumătate o singură dată

30. aşează hîrtia pe podea

SCOR TOTAL

/30

Concepere MMSE-AnA, adaptare şi standardizare: psiholog Eduard Rosentzveig – 2013

 

MMSE – Fisa de rezultat

Examinat:

Nume si Prenume________________________________________Data examinarii_________________________________________

CNP___________________________________________________Nivel de educatie__________________________________________

Scor total obtinut:________________________________________Rezultat________________________________________________

Examinator:

Nume si Prenume_______________________________Forma de exercitare a profesiei____________________________________

Semnatura si PARAFA_______________________________________ STAMPILA______________________________________________

Nota: planse, copii si detalii privind MMSE-AnA se pot obtine la Cabinet Individual de Psihologie Eduard Rosentzveig (in Constanta) ori contactind psiholog Eduard Rosentzveig (detalii in pagina Contact).


Familie-comunicare o relaţie definitorie în dezvoltarea autonomiei şi identităţii

Cercetările psihologice pun în evidenţă importanţa familiei, în special a relaţiei mamă – copil, în învăţarea limbajului şi consecinţele acestui proces asupra evoluţiei intelectual-afective a copilului asupra capacităţii sale de comunicare, asupra construirii imaginii de sine. Pe de altă parte studiile lingvistice arată că mediul social influenţează anumite aspecte ale vocabularului şi structurii limbajului. Este tot mai evident că reuşita scolară, puternic dependentă de performanţa lingvistică, nu poate fi pusă cu necesitate pe seama coeficientului de inteligenţă şi că trebuie corelată cu particularitatile mediului în care a fost învăţat limbajul (Bernstein, 1975). În acest context, numeroşi cercetători consideră că limbajul este nu numai un “vehicul” al informaţiei care circulă între părinţi şi copii ci şi un purtător al valorilor şi atitudinilor (Mead, 1934), un instrument de construire a structurilor de profunzime ale personalităţii (schemelor de interpretare şi de actiune) – a competentei interactionale, a habitusurilor, care determină raportul general al individului cu lumea.

Bernstein considera că legatura dintre tipul de structură socială, forma de vorbire şi experienţa subiectivă este exprimată în conceptul cod sociolingvistic cu cele două variante principale de coduri: coduri restrînse şi coduri elaborate.

La nivel psihologic aceste coduri se deosebesc prin gradul în care exprimă şi permit manifestarea diferenţelor individuale şi în consecinţă, prin timpul de autoreglare al conduitei pe care îl implică.

Codul elaborat facilitează exprimarea intenţiilor personale într-o formă verbală explicită şi conduce la diferenţieri intelectuale şi afective între indivizi; el exprimă şi determină o tendinţă către autonomie şi control al sinelui.

Codul restrîns inhibă exprimarea intenţiilor şi particularităţilor individuale, cultivînd mai degrabă similitudinile intelectuale şi afective. Reglarea conduitei este realizată prin mecanisme care ţin de identificarea statutară a individului. Codurile restrînse pot fi considerate coduri de status sau poziţionale deoarece rolurile decurg dintr-un sistem relaţional în care statusurile sunt definite şi respectate riguros. Codurile elaborate sunt coduri orientate spre persoane, fiind corelate unor roluri a căror exercitare depinde de atribute personale.

Elaborînd distincţia între codul restrîns şi codul elaborat, Bernstein distinge între familii poziţionale şi familii orientate către persoană.

Familiile poziţionale privilegiează un sistem slab sau închis de comunicare între părinţi şi copii; comunicarea este deschisă numai către cei care aparţin aceleiaşi clase statutare. În aceste condiţii raporturile de învăţare dintre adulţi şi copii sunt unidirecţionale, reciprocitatea nefiind posibilă decât în grupurile de egali (grupuri de aceeaşi vîrstă sau sex).

În familiile orientate spre persoane comunicarea este deschisă nu numai între membrii aceluiaşi grup ci şi între părinţi şi copii. Aici este posibil ca părinţii să fie socializaţi de copii aşa cum aceştia din urmă sunt socializati de cei dintîi.

Bernstein (1978) subliniază faptul că atunci cînd copilul învaţă să vorbească, el învaţă de fapt cerinţele structurii sociale. Experienţa copilului este transformată chiar de învăţarea generată de propriile sale acte de vorbire, aparent voluntare. Structura socială devine substratul experienţei sale, în mod esenţial prin consecinţele procesului lingvistic. Din acest punct de vedere, de cîte ori copilul vorbeşte sau ascultă, structura socială din care face parte este întărită în el iar identitatea lui socială este modelată. Structura socială devine realitatea psihologică a copilului în curs de dezvoltare prin însăşi modelarea actelor sale de vorbire.

Prin învăţarea codurilor restrînse, copilul dobîndeste, în familiile poziţionale, un puternic sentiment al identităţii sale sociale în detrimentul autonomiei şi al capacităţii de autocontrol. El va tinde să reproducă în experienţă principiul statuar al delimitărilor simbolice care guvernează structura socială pe care a interiorizat-o odată cu învăţarea limbajului. Prin comparatie, un copil socializat intr-o familie orientată către persoane dobîndeşte autonomie şi capacitate de control al sinelui, dar sentimentul identităţii sociale poate fi mai slab. El este capabil să reinterpreteze experienţa socializării personale, şi pornind de aici, principiile organizării sociale care au stat la baza acesteia pot fi schimbate.

Familiile aparţinînd categoriilor favorizate permit copilului un contact timpuriu cu formele culturii scrise prin intermediul competenţelor culturale ale mamelor. Aceşti copii au un nivel relativ ridicat al studiilor şi un capital cultural obiectivat în literatură, cultivînd jocuri educative care utilizeaza limbajul scris.

Ca şi limbajul verbal, scrierea este un mijloc de comunicare printre altele. Ea exprimă un raport simbolic al subiectului cu lumea, un mod particular de cunoaştere care permite gîndirii să se îndepărteze de caracterul imediat şi concret al actului şi să devină reflexivă, dar şi o formă particulară a puterii, bazată pe acest tip de cunoaştere.