MMSE-AnA

MMSE a fost creat de Dr. Marshall Folstein si publicat pentru prima data in anul 1975 (Folstein et al., 1975) si de atunci este utilizat pe scara larga de catre psihologii clinicieni la identificarea deficientelor cognitive ale adultilor, in etapele premergatoare psihodiagnozei clinice complexe, a diagnosticului psihiatric sau neurologic din clinicile de specialitate. Testul s-a dorit inca de la bun inceput un test de screening al alterarii functiilor cognitive ale adultilor, testindu-se orientarea spatio-temporala, atentia, memoria imediata si de scurta durata, abilitatea de a efectua operatii concrete-abstracte si de a le utiliza in constructe, motricitatea si limbajul acestora.

Testul este de obicei completat in aproximativ 10 minute si poate fi administrat de catre psihologi si medici in mediul clinic, sau la domiciliul subiectului testat, dupa o scurta instruire.

Prezenta versiune MMSE-AnA pe care o propunem, este o versiune MMSE standardizata si adaptata deopotriva persoanelor alfabetizate cit si celor nealfabetizate, din nevoia constatata clinic de a utiliza testul MMSE si in cazul subiectilor cu deficit de educatie, carora li se scad din start 3 puncte la aplicarea versiunii clasice a MMSE, fara ca aceasta sa implice deficiente sau destructurari cognitive. Aceasta versiune prezinta avantajul modului neechivoc al formularii intrebarilor / cerintelor, clarificarea tipului de raspuns asteptat intr-o unitate de timp data, numarul de incercari acceptate pentru o sarcina mai complexa, precum si cerintele alternative prezente in cazul anumitor factori, adaptate persoanelor nealfabetizate. Cotarea si interpretarea se fac in mod similar MMSE, prin insumarea scorurilor corespunzatoare fiecarei cerinte in parte, cerintele alternative fiind scorate cu aceleasi puncte ca si cele destinate persoanelor alfabetizate. Scorul total astfel obtinut este incadrat in intervalele diagnostice prezente in tabloul de interpretare, indicind nivelul deficitului cognitiv al persoanei testate.

EXAMINAREA MINIMALĂ A STĂRII MENTALE – (MMSE-AnA)
-forma pentru Alfabetizati şi Nealfabetizati, standardizată şi adaptată-

Instructiuni:

Aşează subiectul într-o poziţie confortabilă şi stabileşte o atmosferă propice comunicării. Asigură-te că subiectul ştie să scrie şi să citească, pentru a opera cu cerintele alternative specifice iar dacă prezintă deficienţe de auz sau de vedere – că acesta utilizează eficient protezele auditive şi ochelarii, pe toată durata testării.

Prezintă întrebările şi cerinţele clar, în ordinea dată, cotînd fiecare răspuns corect cu cîte 1 punct. Administrarea testului nu va depăşi 10 minute, scorul maxim fiind de 30 de puncte.

FACTORI

ÎNTREBĂRI

TIMP ALOCAT

SCOR

Ot

Orientare temporală

1. În ce an suntem acum ?

15 s

/1

2. În ce anotimp suntem acum ?

15 s

/1

3. În ce lună suntem acum ?

15 s

/1

4. În ce dată suntem astăzi ?

15 s

/1

5. În ce zi a săptămînii suntem astăzi?

15 s

/1

Os

Orientare spaţială

6. În ce ţară ne aflăm acum ?

15 s

/1

7. În ce judeţ (regiune) ne aflăm acum?

15 s

/1

8. În ce oraş ne aflăm acum?

15 s

/1

9. (la DOMICILIU) – La ce adresă ne aflăm acum?

(în CLINICĂ) – Cum se numeşte clădirea în care ne aflăm acum?

15 s

/1

10. (la DOMICILIU) – În ce cameră ne aflăm acum?

(în CLINICĂ) – La ce etaj ne aflăm acum?

15 s

/1

Mi

Memorie imediată

Cerinţă:

Îţi voi spune trei cuvinte. Cînd termin, te rog să le repeţi. Ţine-le minte, pentru că îţi voi cere să le repeţi iar, peste cîteva minute:

(pronunţă rar, la interval de 1s-indiferent de ordinea repetării, fiecare cuvînt reamintit se cotează cu 1p )

11. minge

30 s

/3

12. maşină

13. copil

A-Ga

Atenţie şi Gîndire abstractă

(calitatea atenţiei şi a operaţiilor de calcul mental)

Cerinţă:

Scade în mod repetat din numărul 100, cifra 7, cu voce tare;

(5 scăderi successive, fiecare scădere corectă se cotează cu 1p):

14. “100-7”

30 s

/5

15. “93-7”

16. “86-7”

17. “79-7”

18. “72-7”

Cerinţă alternativă (dacă subiectul nu are abilităţi de calcul mental exersate):

Pronunţă pe litere cuvintul COPAC. Apoi pronunţă-l tot pe litere, dar de la sfîrşit spre început:

(doar literele pronunţate în ordinea corectă se cotează cu 1p)

14. “C”

15. “A”

16. “P”

17. “O”

18. “C”

Cerinţă alternativă (dacă subiectul nu are abilităţi de citire-scriere):

Îţi voi spune cinci cuvinte. Cînd termin te rog să le repeţi şi tu. Apoi repetă-le în ordine inversă.

(doar cuvintele pronunţate în ordinea corectă se cotează cu 1p)

14. “elefant”

15. “trompă”

16. “amintire”

17. “oval”

18. “pasăre”

Ms

Memorie de scurtă durată

Cerinţă:

Repetă cele trei cuvinte pe care te-am rugat mai devreme să le ţii minte:

(indiferent de ordinea expunerii, fiecare cuvint reamintit se cotează cu 1p)

15 s

/3

19. minge

20. maşină

21. copil

L

Limbaj

(atribuire semantică şi idetificarea prototipului)

Cerinţă:

Arată-i un ceas;

22. Ce este acesta?

15 s

/1

Cerinţă:

Arată-i un creion;

23. Ce este acesta?

15 s

/1

Lo

Limbaj oral-înţelegerea-utilizarea comunicării orale

(repetare-realizarea legăturii fonem-semantem)

Cerinţă:

Repetă după mine următoarea frază (pronunţă rar):

24. “Capra calca piatra, piatra crapă-n patru”

(se cotează cu 1p repetarea integrală a propoziţiei)

15 s

/1

Ls

Limbaj- înţelegerea comunicării scrise

 (citire-realizarea legăturii grafem-semantem)

Cerinţă:

Citeşte în gînd cuvintele de pe această foaie, apoi execută ceea ce scrie:

25. Inmînează subiectului o foaie de hîrtie pe care scrie “ ÎNCHIDE OCHII “

(dacă subiectul citeşte dar nu închide ochii, repetă cerinţa de maxim 3 ori – inchiderea ochilor se cotează cu 1p)

30 s

/1

Cerinţă alternativă (dacă subiectul nu are abilităţi de citire-scriere):

Înmînează pacientului o foaie cu următorul desen:

25. Urmăreşte săgeţile si execută ce îţi indică sageata din dreapta:

( inchiderea ochilor se cotează cu 1p)

Lo-Ls-Mo

Limbaj oral-Limbaj scris-Motricitate

(scriere- integrarea constructelor semantem-morfem-grafem în comunicarea scrisă)

Cerinţă:

Înmînează subiectului o foaie şi un creion;

26. Scrie pe această foaie o propoziţie, orice propoziţie vrei tu.

(se ignoră greşelile de gramatică şi ortografie; dacă propoziţia are sens, subiect şi predicat, se cotează cu 1p)

60 s

/1

Cerinţă alternativă (dacă subiectul nu are abilităţi de citire-scriere):

Înmînează pacientului o foaie cu următoarea imagine, solicită-I să alcatuiasca o propozitie pornind de la acesta şi asteapta sa formuleze cel putin o propozitie cu sens, subiect şi predicat, in limita timpului alocat;

26. Priveşte atent imaginea si pornind de la ceea ce observi alcatuieste o propozitie, orice propozitie vrei tu.

(dacă subiectul alcătuieşte o propoziţie care are sens, subiect şi predicat, se cotează cu 1p)

R-Gc-Ga-Mo

Reprezentare-Gîndire concretă-Gîndire abstractă-Motricitate

(Copiere-înţelegerea şi executarea unei sarcini simple)

Cerinţă:

Înmînează pacientului o foaie goală, un creion şi o radieră; apoi o foaie cu următorul desen:

(Permite încercări multiple, în limita timpului alocat; aşteaptă pînă termină şi îţi înmînează foaia cu desenul; –reprezentarea celor 10 unghiuri, şi a intersectării corecte se cotează cu 1p)

120 s

/1

A-Ot-Os-Lo-R-G-Mi-Ms-Mo

(Intelegerea şi executarea unei sarcini complexe)

Cerinţă:

Întreabă subiectul dacă este dreptaci sau stîngaci, pentru a afla care este braţul non-dominant. Ia o foaie de hirtie şi ţine-o poziţionată în faţa subiectului:

Acum ia foaia cu mîna stîngă / dreaptă (cu mîna non-dominantă), împătureşte-o cu ambele mîini în jumătate, o singură dată, şi pune hîrtia jos, pe podea:

(fiecare instrucţiune executată corect se cotează cu 1p)

30 s

/3

28. ia foaia în mîna în modul solicitat

29. împătureşte hîrtia în jumătate o singură dată

30. aşează hîrtia pe podea

SCOR TOTAL

/30

Concepere MMSE-AnA, adaptare şi standardizare: psiholog Eduard Rosentzveig – 2013

 

MMSE – Fisa de rezultat

Examinat:

Nume si Prenume________________________________________Data examinarii_________________________________________

CNP___________________________________________________Nivel de educatie__________________________________________

Scor total obtinut:________________________________________Rezultat________________________________________________

Examinator:

Nume si Prenume_______________________________Forma de exercitare a profesiei____________________________________

Semnatura si PARAFA_______________________________________ STAMPILA______________________________________________

Nota: planse, copii si detalii privind MMSE-AnA se pot obtine la Cabinet Individual de Psihologie Eduard Rosentzveig (in Constanta) ori contactind psiholog Eduard Rosentzveig (detalii in pagina Contact).


Perioada şcolară mică (6-10ani)

Cea de-a treia copilărie, sau perioada şcolară mică, denumită şi marea copilărie, este prima, dintr-o serie de perioade care se caracterizează prin faptul că dezvoltarea psihică are loc sub influenţa foarte puternică a vieţii şcolare.

Trecerea de la starea de preşcolaritate la starea de şcolaritate presupune o modificare bruscă a regimului de viaţă, modificare care nu este secondată de transformări tot atât de radicale ale sistemului nervos sau ale conştiinţei şi personalităţii copilului.

Această perioadă se caracterizează prin adaptarea copilului la condiţiile şcolare, condiţii cu totul noi pentru el.

Între 7 şi 8 ani, dezvoltarea psihică se găseşte într-un stadiu de echilibru, care favorizează activităţi de concentrare, prilejuind astfel situaţii adecvate pentru asimilarea şi completarea de cunoştinţe;  copilul are momente de reverie, momente cu funcţii foarte importante în ordonarea şi stocarea noţiunilor sale.El judecă, se interesează de sensul logic al situaţiilor problematice în care este pus.

Tot în această perioadă, în privinţa atenţiei, fenomenul cel mai semnificativ constă în creşterea capacităţilor de mobilizare voluntară a acesteia, în variatele activităţi de tip intelectual. Cu toate acestea, aceste trăsături specifice perioadei manifestă anumite particularităţi în privinţa copilului abandonat.

Cu toate că neatenţia şcoalră este specifică ambelor categorii de şcolari, aceasta este mai frecvent întâlnită la copiii abandonaţi ajunşi la vârsta şcolarităţii mici. În nuele cazuri este vorba despre neateţi activi, agitaţi motor. Ei sunt cei care deranjează, enervează, dezorganizează activitatea clasei. O a doua categorie este cea alcătuită din neatenţii pasivi, care sunt în genere liniştiţi, par atenţi în cursul orelor.

Fenomenul de inatenţie, permanentizat poate să oglindească slăbiciuni ale atenţiei voluntare, ale intereselor cognitive, dar mai ales lipsa unei atitudini conştiente faţă de învăţătură.Deficitul de inatenţie al copilului instituţionalizat are cauze variate; carenţe ale educaţiei generale, un mediu “familial” de substituţie care nu oferă condiţii propice dezvoltării psihice a copilului, că urmare a unor conflicte frecvente, perturbări biologice, insuficienţe glandulare (hiper şi hipo-tiroidism), că şi unele insuficienţe ale dezvoltării intelectuale.

Tot în aceast stadiu, mecanismele de apărare, conştiinţa, standardele de comportament social se dezvoltă în continuare. Conform teoriei psihanalitice, aceasta este o perioadă în care dezvoltarea psihosexuală stagnează (perioada latentă).