Tulburările de dinamică sexuală comune ambelor sexe adaugă tulburărilor specifice constatarea că într-un cuplu sexual ambii parteneri pot fi în egală măsură afectaţi de probleme de dinamică sexuală identice sau foarte asemănătoare. Aceste tulburări sunt; apareunia, hemipareunia şi hipersexualitatea.
Apareuniei şi hemipareuniei le sunt specifice copulaţiile incomplete sau imposibil de realizat. Cauzele acestor tulburări sunt diferite şi specifice fiecărui sex în parte.
Cele mai frecvente cauze pentru bărbat sunt fimozele sau hipospadiasisul, cînd din cauza obturării meatului urinar sau a localizării atipice a acestuia, precum şi a curburii ventrale a penisului-ce însoţeşte adesea hipospadiasisul netratat în copilărie, actul sexual devine fie dureros, fie imposibil de realizat.
La femeie cauzele semnalate constau în malformaţii congenitale: absenţa vaginului, uter dublu cu vagin unic, uter septat, vagin septat, himen neperforat. Aceste afecţiuni sunt tratabile chirurgical.
Hipersexualitatea este un tip de manifestare psihosexuală specifică ambelor sexe. La bărbaţi se manifestă prin performanţe sexuale de-a lungul întregii vieţi, un libido excesiv, hipererotizare, uneori obsesii, agresivitate şi comportament antisocial.
Formele tipice de hipersexualitate masculină sunt:
1.) donjuanismul-hipersexualitatea seducătorului de profesie, bun amant, care seduce şi posedă femeile, fără a se ataşa de vreuna.
2.) tipul Casanova-hipersexualul rănit în amorul propriu, care seduce şi apoi abandonează din dorinţa de a se răzbuna pe fiecare femeie pe care o cucereşte
3.) satiriazisul-hipersexualul oricînd amator de relaţii sexuale, insaţietate generată de o stare permanentizată de excitaţie
4.) virilitatea de andropauza-hipersexualitate generată de dereglările hormonale specifice perioadei de andropauză.
În cazul femeilor, hipersexualitatea se manifestă prin libidou excesiv şi hipererotism, fiind generată de dereglări endocrine.
Distingem trei tipuri de hipersexualitate feminină:
1.) hipersexualitatea– activitate sexuală supramedie, cu intensitate şi frecvenţă înalte, destul de bine controlată de femeie
2.) nimfomania – nevoia permanentă şi incontrolabilă de a întreţine relaţii sexuale, cu orice preţ, în orice moment, cu oricine
3.) erotomania – comportament sexual însoţit şi alimentat de un delir erotic sistematizat, avînd ca temă centrală iubirea neîmpărtăşită, aparţinînd tablourilor simptomatice ale delirului paranoic, psihozei maniacal depresive şi schizofreniei.