Mergind la pescuit cu tatal sau si citiva prieteni, un tinar, pe care-l vom numi A., din discretie, a trait o aventura despre care toti vorbesc acum in orasul lui.

Fiind usor timid, tacut si aparent retras, putini il stiau cum este el de fapt.

A aruncat undita in apa si astepta, rabdator. In cirlig pusese o momeala simpla, un ursulet-jeleu, din punga pe care o avea mereu in buzunar.

Nimeni nu prinsese nimic in acea saptamina, dar era o balta renumita printre pescari. Cind toti isi luasera speranta, in undita lui A. a venit un peste. Fara sa se grabeasca, l-a tras afara din apa. Era un peste aramiu, cu reflexe solare, mare, cit un copil mare.

Pescarii din jur au inceput sa se agite, propunindu-i baiatului diverse tirguri, bani, favoarea de a se poza si ei cu captura lui. Privind pe rind cind la fetele lor congestionate, cind la pestele stralucitor, A. se gindea.

“-Frumusetea nu este de vinzare!“, le-a spus el taios, aruncind pestele inapoi in apa lui.

Tot malul a amutit.
Doar inima lui A. batea tare, gindindu-se la dorintele pe care rabdarea si credinta le transformau in realitate.