MMSE-AnA

MMSE a fost creat de Dr. Marshall Folstein si publicat pentru prima data in anul 1975 (Folstein et al., 1975) si de atunci este utilizat pe scara larga de catre psihologii clinicieni la identificarea deficientelor cognitive ale adultilor, in etapele premergatoare psihodiagnozei clinice complexe, a diagnosticului psihiatric sau neurologic din clinicile de specialitate. Testul s-a dorit inca de la bun inceput un test de screening al alterarii functiilor cognitive ale adultilor, testindu-se orientarea spatio-temporala, atentia, memoria imediata si de scurta durata, abilitatea de a efectua operatii concrete-abstracte si de a le utiliza in constructe, motricitatea si limbajul acestora.

Testul este de obicei completat in aproximativ 10 minute si poate fi administrat de catre psihologi si medici in mediul clinic, sau la domiciliul subiectului testat, dupa o scurta instruire.

Prezenta versiune MMSE-AnA pe care o propunem, este o versiune MMSE standardizata si adaptata deopotriva persoanelor alfabetizate cit si celor nealfabetizate, din nevoia constatata clinic de a utiliza testul MMSE si in cazul subiectilor cu deficit de educatie, carora li se scad din start 3 puncte la aplicarea versiunii clasice a MMSE, fara ca aceasta sa implice deficiente sau destructurari cognitive. Aceasta versiune prezinta avantajul modului neechivoc al formularii intrebarilor / cerintelor, clarificarea tipului de raspuns asteptat intr-o unitate de timp data, numarul de incercari acceptate pentru o sarcina mai complexa, precum si cerintele alternative prezente in cazul anumitor factori, adaptate persoanelor nealfabetizate. Cotarea si interpretarea se fac in mod similar MMSE, prin insumarea scorurilor corespunzatoare fiecarei cerinte in parte, cerintele alternative fiind scorate cu aceleasi puncte ca si cele destinate persoanelor alfabetizate. Scorul total astfel obtinut este incadrat in intervalele diagnostice prezente in tabloul de interpretare, indicind nivelul deficitului cognitiv al persoanei testate.

EXAMINAREA MINIMALĂ A STĂRII MENTALE – (MMSE-AnA)
-forma pentru Alfabetizati şi Nealfabetizati, standardizată şi adaptată-

Instructiuni:

Aşează subiectul într-o poziţie confortabilă şi stabileşte o atmosferă propice comunicării. Asigură-te că subiectul ştie să scrie şi să citească, pentru a opera cu cerintele alternative specifice iar dacă prezintă deficienţe de auz sau de vedere – că acesta utilizează eficient protezele auditive şi ochelarii, pe toată durata testării.

Prezintă întrebările şi cerinţele clar, în ordinea dată, cotînd fiecare răspuns corect cu cîte 1 punct. Administrarea testului nu va depăşi 10 minute, scorul maxim fiind de 30 de puncte.

FACTORI

ÎNTREBĂRI

TIMP ALOCAT

SCOR

Ot

Orientare temporală

1. În ce an suntem acum ?

15 s

/1

2. În ce anotimp suntem acum ?

15 s

/1

3. În ce lună suntem acum ?

15 s

/1

4. În ce dată suntem astăzi ?

15 s

/1

5. În ce zi a săptămînii suntem astăzi?

15 s

/1

Os

Orientare spaţială

6. În ce ţară ne aflăm acum ?

15 s

/1

7. În ce judeţ (regiune) ne aflăm acum?

15 s

/1

8. În ce oraş ne aflăm acum?

15 s

/1

9. (la DOMICILIU) – La ce adresă ne aflăm acum?

(în CLINICĂ) – Cum se numeşte clădirea în care ne aflăm acum?

15 s

/1

10. (la DOMICILIU) – În ce cameră ne aflăm acum?

(în CLINICĂ) – La ce etaj ne aflăm acum?

15 s

/1

Mi

Memorie imediată

Cerinţă:

Îţi voi spune trei cuvinte. Cînd termin, te rog să le repeţi. Ţine-le minte, pentru că îţi voi cere să le repeţi iar, peste cîteva minute:

(pronunţă rar, la interval de 1s-indiferent de ordinea repetării, fiecare cuvînt reamintit se cotează cu 1p )

11. minge

30 s

/3

12. maşină

13. copil

A-Ga

Atenţie şi Gîndire abstractă

(calitatea atenţiei şi a operaţiilor de calcul mental)

Cerinţă:

Scade în mod repetat din numărul 100, cifra 7, cu voce tare;

(5 scăderi successive, fiecare scădere corectă se cotează cu 1p):

14. “100-7”

30 s

/5

15. “93-7”

16. “86-7”

17. “79-7”

18. “72-7”

Cerinţă alternativă (dacă subiectul nu are abilităţi de calcul mental exersate):

Pronunţă pe litere cuvintul COPAC. Apoi pronunţă-l tot pe litere, dar de la sfîrşit spre început:

(doar literele pronunţate în ordinea corectă se cotează cu 1p)

14. “C”

15. “A”

16. “P”

17. “O”

18. “C”

Cerinţă alternativă (dacă subiectul nu are abilităţi de citire-scriere):

Îţi voi spune cinci cuvinte. Cînd termin te rog să le repeţi şi tu. Apoi repetă-le în ordine inversă.

(doar cuvintele pronunţate în ordinea corectă se cotează cu 1p)

14. “elefant”

15. “trompă”

16. “amintire”

17. “oval”

18. “pasăre”

Ms

Memorie de scurtă durată

Cerinţă:

Repetă cele trei cuvinte pe care te-am rugat mai devreme să le ţii minte:

(indiferent de ordinea expunerii, fiecare cuvint reamintit se cotează cu 1p)

15 s

/3

19. minge

20. maşină

21. copil

L

Limbaj

(atribuire semantică şi idetificarea prototipului)

Cerinţă:

Arată-i un ceas;

22. Ce este acesta?

15 s

/1

Cerinţă:

Arată-i un creion;

23. Ce este acesta?

15 s

/1

Lo

Limbaj oral-înţelegerea-utilizarea comunicării orale

(repetare-realizarea legăturii fonem-semantem)

Cerinţă:

Repetă după mine următoarea frază (pronunţă rar):

24. “Capra calca piatra, piatra crapă-n patru”

(se cotează cu 1p repetarea integrală a propoziţiei)

15 s

/1

Ls

Limbaj- înţelegerea comunicării scrise

 (citire-realizarea legăturii grafem-semantem)

Cerinţă:

Citeşte în gînd cuvintele de pe această foaie, apoi execută ceea ce scrie:

25. Inmînează subiectului o foaie de hîrtie pe care scrie “ ÎNCHIDE OCHII “

(dacă subiectul citeşte dar nu închide ochii, repetă cerinţa de maxim 3 ori – inchiderea ochilor se cotează cu 1p)

30 s

/1

Cerinţă alternativă (dacă subiectul nu are abilităţi de citire-scriere):

Înmînează pacientului o foaie cu următorul desen:

25. Urmăreşte săgeţile si execută ce îţi indică sageata din dreapta:

( inchiderea ochilor se cotează cu 1p)

Lo-Ls-Mo

Limbaj oral-Limbaj scris-Motricitate

(scriere- integrarea constructelor semantem-morfem-grafem în comunicarea scrisă)

Cerinţă:

Înmînează subiectului o foaie şi un creion;

26. Scrie pe această foaie o propoziţie, orice propoziţie vrei tu.

(se ignoră greşelile de gramatică şi ortografie; dacă propoziţia are sens, subiect şi predicat, se cotează cu 1p)

60 s

/1

Cerinţă alternativă (dacă subiectul nu are abilităţi de citire-scriere):

Înmînează pacientului o foaie cu următoarea imagine, solicită-I să alcatuiasca o propozitie pornind de la acesta şi asteapta sa formuleze cel putin o propozitie cu sens, subiect şi predicat, in limita timpului alocat;

26. Priveşte atent imaginea si pornind de la ceea ce observi alcatuieste o propozitie, orice propozitie vrei tu.

(dacă subiectul alcătuieşte o propoziţie care are sens, subiect şi predicat, se cotează cu 1p)

R-Gc-Ga-Mo

Reprezentare-Gîndire concretă-Gîndire abstractă-Motricitate

(Copiere-înţelegerea şi executarea unei sarcini simple)

Cerinţă:

Înmînează pacientului o foaie goală, un creion şi o radieră; apoi o foaie cu următorul desen:

(Permite încercări multiple, în limita timpului alocat; aşteaptă pînă termină şi îţi înmînează foaia cu desenul; –reprezentarea celor 10 unghiuri, şi a intersectării corecte se cotează cu 1p)

120 s

/1

A-Ot-Os-Lo-R-G-Mi-Ms-Mo

(Intelegerea şi executarea unei sarcini complexe)

Cerinţă:

Întreabă subiectul dacă este dreptaci sau stîngaci, pentru a afla care este braţul non-dominant. Ia o foaie de hirtie şi ţine-o poziţionată în faţa subiectului:

Acum ia foaia cu mîna stîngă / dreaptă (cu mîna non-dominantă), împătureşte-o cu ambele mîini în jumătate, o singură dată, şi pune hîrtia jos, pe podea:

(fiecare instrucţiune executată corect se cotează cu 1p)

30 s

/3

28. ia foaia în mîna în modul solicitat

29. împătureşte hîrtia în jumătate o singură dată

30. aşează hîrtia pe podea

SCOR TOTAL

/30

Concepere MMSE-AnA, adaptare şi standardizare: psiholog Eduard Rosentzveig – 2013

 

MMSE – Fisa de rezultat

Examinat:

Nume si Prenume________________________________________Data examinarii_________________________________________

CNP___________________________________________________Nivel de educatie__________________________________________

Scor total obtinut:________________________________________Rezultat________________________________________________

Examinator:

Nume si Prenume_______________________________Forma de exercitare a profesiei____________________________________

Semnatura si PARAFA_______________________________________ STAMPILA______________________________________________

Nota: planse, copii si detalii privind MMSE-AnA se pot obtine la Cabinet Individual de Psihologie Eduard Rosentzveig (in Constanta) ori contactind psiholog Eduard Rosentzveig (detalii in pagina Contact).


Scala Dominanţă-Acomodare (DA)

AUTOR: Carol Noll Hoskins

SCOP: măsurarea dominanţei şi acomodării în cuplu şi familie

DESCRIERE: DA este un instrument de 37 itemi construit pentru a măsura dominanţa şi acomodarea în relaţiile interpersonale, în special în cupluri şi familii.

Dominanţa a fost definită ca o încercare de a controla mediul de viaţă al cuiva; exprimarea opiniilor, preferinţe sau atitudini în manieră verbală sau nonverbală, atitudine care tinde să influenţeze puternic şi direct comportamentele partenerului. Astfel, un individ înalt dominant va fi văzut încercând să-şi controleze partenerul.

Un individ cu scoruri înalte la acomodare a fost definit ca acceptând vina şi critica atunci când nu le merită; având tendinţa de a fi auto-depreciativ; evitând riscul rănirii fizice sau emoţionale; căutând să-şi maximizeze securitatea psihologică personală, starea bună sau stabilitatea.

DA are doi factori sau subscale: acomodarea personală (itemii 2, 3, 5-7, 9-11, 13, 14, 16-18, 20, 21, 23, 25, 26, 28-30, 35-37) şi acomodarea în cuplu (itemii 1, 3, 4, 6, 8, 9, 12, 13, 15-26, 28, 31, 33).

Sunt recomandate scorurile separate pe factori, unde scorurile înalte la primul factor marchează existenţa unei tendinţe de acomodare la partener şi un scor scăzut indică dorinţa de a se impune, autoafirmare. Scorurile înalte la facorul al doilea indică faptul că subiectul percepe puţină apreciere legată de propriile nevoi.

NORME: DA a fost studiat pe mai multe eşantioane, cel mai recent pe 78 cupluri (156 indivizi)  cu o medie de vârstă de 39 de ani, media de 11.6 ani în relaţii; 87% erau specializaţi într-o profesie şi 78% aveau o educaţie medie. Scorul mediu pentru întreaga scală a fost de 164.4 (sd=19.2).

SCORAREA: DA este scorat prin inversarea scorurilor la toţi itemii de la al doilea factor şi apoi însumând valorile itemilor pentru subscală şi scorurile totale.

FIABILITATE: DA dispune de o bună fiabilitate cu un alpha total de .84; primul factor are un alpha de .79 iar al doilea factor un alpha de .65. Date despre stabilitate nu au fost date.

VALIDATE: DA are o bună validitate convergentă având corelaţii semnificative între ambele subscale şi mai multe subscale ale Personality Research Form-E, incluzând umilire, agresivitate, dependenţă, dominanţă, evitarea rănirii, recunoaştere socială şi înţelegere.

PRIMA APARIŢIE: Hoskins, C. N. (1986). Măsurarea dominanţei şi acomodării percepute: Dezvoltarea unei scale, Psychological Reports, 58, 627-642.

DISPONIBILITATE: Dr. Carol Noll Hoskins, New York University, 429 Shimkin Hall, Washington Square, New York, NY 10003.

 

SCALA DA

Instructaj:

În paginile următoare veţi găsi o serie de propoziţii care descriu sentimente în legătură cu relaţia dvs. cu partenerul. Vă rugăm să citiţi cu atenţie fiecare propoziţie şi să răspundeţi corespunzător cu ceea ce SIMŢIŢI în general. Vă rugăm să răspundeţi la toţi itemii.

O scală gradată de răspuns este dată pentru răspunsurile dvs. :

SA=acord puternic

A=acord

U=nedecis

D=dezacord

 SD=puternic dezacord

 

1 Ştiu că partenerul meu mă ia în serios când sunt preocupat de condiţiile din lumea de azi. SA A U D SD
2 Chiar dacă aş putea să dorm până mai târziu, mă scol de obicei deoarece aşa vrea partenerul meu. SA A U D SD
3 Când am nevoie de ajutor de la partenerul meu în casa, insist. SA A U D SD
4 Partenerul meu se întelege bine cu prietenii mei deşi el poate să nu-i placă la fel de mult ca mine. SA A U D SD
5 De obicei cedez pentru a avea pace dacă partenerul meu îmi explică de ce crede că opiniile mele sunt greşite. SA A U D SD
6 Insist să am ceva de spus în legătură cu cât timp liber petrec eu cu prietenii. SA A U D SD
7 Dacă partenerul meu mă trezeşte, încerc să fiu drăguţă chiar dacă nu simt asta. SA A U D SD
8 Chiar dacă partenerul meu are de lucru, ştiu că el îl va da deoparte  dacă eu am nevoie de timp împreună cu el. SA A U D SD
9 Când este rândul partenerului meu de a strânge după cină, n-o fac eu. SA A U D SD
10 Dacă partenerul meu nu înţelege nevoia mea de avea banii mei, nu aş face o problemă din asta. SA A U D SD
11 Încerc să fiu de acord cu ideile partenerului meu asupra activităţilor de week-end chiar atunci când am alte gânduri. SA A U D SD
12 Cheltuim bani în funcţie de felul în care cădem de acord că ne putem permite. SA A U D SD
13 Dacă mi-e foame înainte de a veni partenerul meu acasă, mănânc. SA A U D SD
14 De obicei partenerul meu decide când este timpul să ne retragem. SA A U D SD
15 Partenerul meu ia în considerare interesele mele la fel ca şi pe ale lui când planifică timpul liber. SA A U D SD
16 Dacă nu trebuie să mă trezesc dimineaţă, mă aştept ca partenerul meu să plece singur. SA A U D SD
17 Când nu suntem de acord cu vreun aspect al vieţii noastre sexuale, îmi exprim punctele de vedere. SA A U D SD
18 Când ideile noastre pentru week-end sunt diferite, îi spun asta. SA A U D SD
19 Când îmi fac planuri cu prietenii mei, partenerul meu îşi va adapta programul. SA A U D SD
20 Dacă partenerul meu întârzie acasă, îşi va pregăti singur cina. SA A U D SD
21 Dacă partenerul meu mă trezeşte când eu mai vreau să dorm, îi spun asta. SA A U D SD
22 Datorită faptului că valorile noastre de bază sunt similare, sunt satisfăcută cu stilul nostru de viaţă. SA A U D SD
23 Dacă partenerul meu face dragoste într-o manieră pe care o găsesc dezagreabilă, nu continui actul sexual. SA A U D SD
24 Când îi spun partenerului meu că simt nevoia să fim apropiati, ştiu că îşi va face timp pentru asta. SA A U D SD
25 Deşi ştiu când partenerul meu vrea să facem dragoste, nu simt că trebuie să mă adaptez lui. SA A U D SD
26 Nu renunţ la ceea ce fac şi mă duc să mă culc doar pentru că partenerul meu este gata de culcare. SA A U D SD
27 Partenerul meu nu ia în serios îngrijorările mele pentru condiţiile sociale. SA A U D SD
28 Încerc să-mi menţin prietenii chiar dacă partenerul meu nu este interesat de asta. SA A U D SD
29 Dacă partenerul meu obiectează când spun unei ospătăriţe că ne-a luat prea puţini bani, n-o mai fac. SA A U D SD
30 Interesele partenerului meu sunt pe primul plan în planificarea timpului liber. SA A U D SD
31 Când nu cădem de acord asupra a ceea ce să mâncăm, partenerul meu renunţă în favoarea mea la fel de mult cât renunţ şi eu în favoarea lui. SA A U D SD
32 Prefer să mă retrag dacă partenerul meu nu-mi răspunde sexual. SA A U D SD
33 Mă simt bine când vorbesc cu partenerul meu despre viaţă şi semnificaţiile ei pentru că el dovedeşte respect pentru credinţele mele. SA A U D SD
34 Dacă simt nevoia să fim apropiaţi, nu mă pot baza pe partenerul meu să-şi lase alte preocupări deoparte. SA A U D SD
35 Mă simt obligată să servesc cina chiar când partenerul meu vine târziu. SA A U D SD
36 De obicei sunt refractară la a cheltui bani fără să-mi consult partenerul. SA A U D SD
37 Chiar dacă mi-e foame înainte de a veni partenerul meu acasă, mă simt mai bine dacă îl aştept. SA A U D SD

 

 

Proba C.S.E.

Inventarele de autoapreciere, chestionarele de personalitate, scalele de interapreciere şi mai ales testele proiective permit o apreciere analitico sintetică a personalităţii, o diagnosticare directă a calităţilor Eu-lui precum şi investigarea structurilor ei latente şi manifeste, aspecte mai greu de depistat prin testele psihometrice.

Integrându-se în categoria largă a metodelor de investigare a personalităţii, proba CSE este un test de descripţie, analiză şi elaborare proiectivă comprehensiv1, ce are avantajul de a surprinde, spre deosebire de ancheta pe bază de chestionar, convorbire, interviu, ş.a.m.d., modalităţile de structurare reală a personalităţii până la un anumit moment dat, furnizând informaţii despre gradul de autocunoaştere al individului. Această probă, care îşi relevă utilităţi cognitive, predictive şi formative, are un istoric originat în  anul 1950, când F.J.T. Bugental şi S.L. Zelen au imaginat o probă prin care solicitau subiecţilor investigaţi să formuleze trei răspunsuri la întrebarea “Cine eşti tu?

În 1954 M.H.Kuhn şi T.S.Mc.Partland au diversificat proba sub aspectul timpului acordat subiecţilor (15 min.) pentru completarea a 20 de spaţii ce începeau cu formularea “Eu sunt…”.Astfel, proba devine cunoscută sub denumirea  TST (Twenty Statements Test) sau WAY (Who are you?). R.W.Coan modifică în 1974 tehnica, propunând subiecţilor să formuleze cât mai multe răspunsuri, în 2 minute, la întrebarea “Cine eşti tu?”. Consistenţa diferenţelor dintre variantele acestei probe este dată de modul de formulare al cerinţei, numărul de răspunsuri solicitate, timpul de elaborare a răspunsurilor.